|
Berlina
|
|
termen din timpul celui de-al doilea razboi mondial care descrie o masina de lux, cu geamuri mici care permiteau pasagerilor sa priveasca afara fara a putea fi observati din exterior
|
|
|
Bi-Litronic
|
|
denumire a firmei Bosch pentru un far cu xenon care emite faza mica si faza mare din aceeasi sursa
|
|
|
Biela
|
|
bratul care leaga pistonul de vilbrochen si transforma miscarea pistoanelor in miscare rotativa
|
|
|
Bila de recirculare
|
|
mecanism de directie in care arborele de directie pune in functiune o roata melcata care, la randul ei, face ca un bloc metalic cu dintii sa se miste inainte si inapoi. Rulmentii cu bile reduc frecarea dintre roata melcata si bloc. In timpul ce blocul se misca, dintii sai pun in functiune o roata dintata care legata de coloana de directie care, la randul ei, pune in miscare timoneria de directie
|
|
|
Blocare
|
|
momentul in care un cauciuc incepe sa patineze in timpul franarii. Forta maxima de franare a unui cauciuc este dezvoltata atunci cand acesta este pe punctul de a se bloca. Deci distanta de franare cea mai scurta apare atunci cand rotile din fata si cele din spate ating punctul de blocare simultan. Acest lucru se intampla destul de rar datorita conditiilor variabile de drum si de tractiune si, de cele mai multe ori, rotile din fata se blocheaza inainte sau dupa cele din spate. Blocajul rotilor din fata este mai stabil decat cel al rotilor din spate
|
|
|
Blocare opusa
|
|
tehnica in care volanul este indreptat in alta directie decat directia de mers a masinii. Blocarea opusa este folosita pentru a controla masina la supravirare, cand partea din spate a masinii oscileaza prea mult
|
|
|
Blow-by
|
|
termenul pentru gazele ce trec in timpul arderii din cilindru pe langa piston si ajung in incaperea axului motor. Ele sunt evacuate prin aerisirea incaperii axului motor catre canalul de introducere a aerului
|
|
|
Brat oscilant
|
|
parghie cu pivot care transmite actiunea tachetului la tija supapei. Miscarea in sus a tachetului este transformata in miscare in jos a tijei supapei
|
|
|
Brat trenant
|
|
element de suspensie ce consta intr-o parte longitudinala care pivoteaza si care are un butuc de roata atasat rigid de capatul care treneaza. Un brat trenant indeajuns de rigid poate asigura pe deplin pozitia rotii. Este similar unui brat semi-trenant, cu singura exceptie ca axa de pivotare este strict perpendiculara pe linia centrala longitudinala a masinii
|
|
|
Bucsa
|
|
un element simplu de suspensie, in general compus din doua tuburi de otel coaxiale legate printr-un manson de cauciuc. Libertatea de miscare a bucsei in diverse directii atenueaza efectul unui drum dificil si manevrabilitatea masinii
|
|
|
Bujie
|
|
bujia transforma energia inalta intr-un arc care face legatura intre electrozi. Arcul face ca amestecul de benzina-aer sa se aprinda, sa extinda si sa furnizeze energie prin apasarea pistonului
|
|
|
Cabrioleta
|
|
un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio. Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau patru locuri
|
|
|
Cadru
|
|
structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii
|
|
|
Cal-putere (CP)
|
|
unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6 dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6. Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda
|
|
|
Calcai si varf
|
|
tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara folosind tehnica ?calcai si varf?, soferul trebuie sa apase cu varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura o viata mai lunga a transmisiei
|
|
|
Cama
|
|
dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor. Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment determinat in cadrul rotatiei arborelui
|
|
_06221318.jpg', 540, 359, 'Porsche Panamera 2009 - ') "Porsche Panamera 2009")
Director auto