|
Diferential de blocare
|
|
diferential ale carui distributii pot fi blocate impreuna, astfel incat sa se elimine miscarile diferite ale celor doua roti si sa se maximizeze tractiunea in conditii de drum alunecos
|
|
|
Diferential de centru
|
|
diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD) pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate
|
|
|
Diferential de torsiune
|
|
o alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma Audi, pentru modelele Quattro
|
|
|
Diferential partial de alunecare (LSD, Limited Slip Differential)
|
|
diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se afla pe o portiune alunecoasa
|
|
|
Directie convergenta a rotilor
|
|
schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu denivelari
|
|
|
Directie cu pinion si cremaliera
|
|
tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta
|
|
|
Directie la toate rotile (4WS, Four Wheel Steering)
|
|
mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate. Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura mai multa stabilitate la viraje
|
|
|
Directie neutra
|
|
situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la rotile din fata decat la cele din spate
|
|
|
Discul de frana
|
|
frana foloseste un rotor in forma de disc si etriere care tin placutele de frana. Rotorul este atasat butucului de roata si se invarte odata cu el. Etrierele sunt fixe. Atunci cand pedala de frana este apasata, etrierele exercita presiune asupra rotorului. Placutele de frana incetinesc rotorul ori de cate ori este nevoie. Majoritatea masinilor folosesc discuri de frana la rotile din fata. Discurile de frana rezista la caldura si isi pot pastra puterea de franare mult mai bine decat franele cu tambur
|
|
|
Dispozitiv de pornire
|
|
motor mic alimentat de baterie care invarte vilbrochenul inainte ca motorul sa porneasca
|
|
|
Distanta dintre axe
|
|
distanta dintre centrele axei rotilor din fata si axei rotilor din spate, vazuta din lateral
|
|
|
Distribuitor
|
|
un dispozitiv care transfera forta electromotoare la bujie. Distribuitorul directioneaza forta electromotoare de la bobina la bujie pentru ca aceasta din urma sa se declanseze
|
|
|
DOHC
|
|
denumirea englezeasca a motoarelor cu doi arbori cu came in chiulasa (Double Overhead Camshaft)
|
|
|
Dos-A-Dos
|
|
automobil in care cei patru pasageri stau fata in fata sau spate in spate, aparut la inceputul secolului XX. Foarte rar intalnit in prezent
|
|
|
Dream car
|
|
un automobil unic, futurist si experimental, care este prezentat in general la targuri auto pentru a stimula interesul fata de produsele producatorului respectiv. Doar o parte dintre ele intra in productia de serie
|
|
|
Dummy
|
|
papusa ce imita corpul uman, care se foloseste la testele de ciocnire. Masuratorile fac posibila aprecierea riscului de ranire in functie de loviturile suferite
|
|